Pierre Hassner a fost unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați gânditori francezi împotriva violenței, războiului și regimului totalitar. El a murit sâmbătă la Paris, anunțul decesului fiind făcut de Institutul de Studii Politice din capitala Franței.
„Gânduri emoționante pentru Pierre Hassner, care s-a stins astăzi”, a scrie IEP pe contul oficial de Twitter.
Pierre Hassner s-a născut în 31 ianuarie 1933 la București, într-o familie de evrei care se refugiase aici de la Chișinău. Pentru a se feri de persecuțiile din timpul regimului Antonescu, familia Hassner s-a convertit la catolicism, dar Pierre a rămas toată viața un ateu convins. În 1948, la un an după instaurarea regimului comunist în România, familia Hassner a emigrat în Franța. Până în 1955, Pierre și-a finalizat studiile în filosofie la Sorbona. Într-o perioadă în care comunismul era la modă printre tinerii francezi, Hassner devine discipolul sociologului Raymond Aron, care îl consideră cel mai bun student al său. În 1956, primește o bursă de studii în Statele Unite, unde frecventează cercuri selecte ale intelectualilor americani sau refugiați din Europa (Jacques Derida, Leo Strauss, Zbigniew Brzezinski sau Alan Bloom).
Reîntors la Paris în 1957, Pierre Hassner obține cetățenia franceză și începe să lucreze pentru Centrul de Studii și Cercetări Internaționale în Științe Politice (CERI) de la Paris. În 1962, mai primește o bursă de studii de un an în SUA, unde se specializează în relații internaționale. Într-o perioadă în care neoconservatorismul era la modă în cercurile intelectuale franceze și americane, Pierre Massner își păstrează echilibrul și, chiar dacă se autodefinește ca un liberal, rămâne greu de clasificat într-un curent de gândire. Dotat cu o memorie fenomenală, el a disecat toate fațetele realității, iar expresia sa favorită „pe de-o parte… dar pe de altă parte…” exprimă perfect modul în care își fundamenta analizele. Nu i-a plăcut să scrie cărți și a preferat să se exprime în articole publicate de reviste prestigioase. Modest, s-a ferit toată viața de titluri și medalii, refuzând propunerea de a primi Legiunea de Onoare a statului francez.
În anii ’90, a criticat teoria prietenului său, politologul american Samuel Huntington, despre șocul civilizațiilor, considerând-o prea simplistă, insistând că impactul – dacă există – ar putea influența civilizațiile doar din interior. Considerat un mare analist al lumii contemporane, Pierre Hassner a sintetizat moștenirea ideologică a perioadei de după al Doilea Război Mondial, refuzul de a aparține unei ideologii și imaginea lumii contemporane, traumatizată de violență și conflicte.